De câte ori nu ți-ai dorit să mai fii copil? De câte ori nu te-ai purtat ca un copil, deși nu mai ești demult? De câte ori ai refuzat să te maturizezi, pentru că te simți încă un copil? Ei bine, chiar dacă nu mai suntem copii, încă purtăm înăuntrul nostru copilul care am fost.
Există copilul interior?
Da, există. Este o realitate psihologică, o parte inconștientă a noastră care este, după cum credea Freud, vinovată de multe tulburări și comportamente distructive. Majoritatea adulților nu sunt conștienți de existența lui și din cauza lipsei unei relații cu propriul nostru copil interior, se nasc multe dificultăți emoționale, comportamentale și relaționale.
Chiar dacă îmbătrânim, aceasta este o maturizare fizică. Dar psihologic ne maturizăm? Ce înseamnă maturizarea din punct de vedere psihologic? Este vorba de recunoașterea, acceptarea și asumarea responsabilităților unui adult. Pentru foarte mulți adulți, asta nu se întâmplă niciodată. Societatea ne îndeamnă să creștem și să renunțăm la copilării. Așa ajungem să ne neglijăm, să respingem, să abandonăm sau să ne disprețuim propriul copil interior. Sau chiar să-l ucidem. Deși adulții cred că acționează responsabil, de fapt ei sunt mereu influențați și controlați de copilul lor interior.
Citește restul articolului pe site-ul:
Tu ce vârstă ai de fapt? | Femei de 10
Articol redactat de: Lavinia Stoian
