Într-o lume aflată în continuă mișcare, oamenii parcurg aproape zilnic provocări ce trebuie depăşite constatându-se tot mai des faptul că atât bărbaţii cât şi femeile pot trece la un moment dat, fără a conştientiza, prin „furcile caudine” specifice depresiei.
Depresia este o gravă afecţiune ce influenţează în mod negativ modul în care o persoană gândeşte, simte şi acţionează, astfel, un procent mare al populaţiei se confruntă cu anxietate și depresie – uneori chiar simultan.
Rezultatele unor studii avizate de ultimă oră demonstrează că în cazul bărbaților, depresia se identifică mai dificil decât în cazul femeilor incluzând atât factori biologici cât și sociali. Indivizii de sex masculin sunt adesea „presaţi” din punct de vedere cultural să acţioneze „bărbăteşte” manifestându-si tendinţa de a-şi ascunde emoţiile, adevăratele trăiri în cele mai importante contexte de viaţă.
În aceste situații se impune acordarea unei atenții speciale acelor factori de risc ce predispun la anxietate sau la depresie: schimbări majore în viața; probleme sensibile în relaţiile familiale sau sociale (tensiuni, divorţuri, pierderea unei persoane dragi etc.), singurătate, stres, abuz de alcool, consum de medicamente, droguri, boli majore.
Când vorbim de factorii biologici observăm niveluri scăzute de serotonina, iar substanţele chimice produse de creier, dopamina și adrenalina vin si ele cu un impact esenţial asupra depresiei și anxietăţii.
Simptomele pot fi:
– grijile extreme, teama, sentimentele de panică (chiar repetate).
– sentimente fiziologice transformate în frici, temeri iminente legate de pericole posibile.
– agitaţie, nesiguranţă, tremurat, senzaţie de vomă, bufeuri de căldură sau frig, ameţeală, dificultăţi de respirație, urinare frecventă şi multe altele, specifice fiecărei persoane.
Simptomele fizice ale depresiei la bărbaţi:
Pe parcursul manifestării depresiei, bărbații afectaţi vor observa mai întâi efectele fizice ale acesteia; chiar dacă depresia este considerată o tulburare a sănătăţii mentale, aceasta afectează întregul organism. Cu toate acestea, cei mai mulți bărbați decid să îşi viziteze medicul de familie pentru problemele fizice mai ușor decât pentru problemele emoţionale.
Unele semne fizice comune ale depresiei la bărbaţi includ: senzaţia de presiune în piept, probleme digestive, disfuncţie erectilă sau alte probleme sexuale, dureri de cap, probleme hormonale cum ar fi nivelul de testosteron scăzut, palpitaţii sau bătăi accelerate ale inimii, pierdere/ creștere (neintenţionată) în greutate.
Simptome mentale ale depresiei la bărbaţi:
Simptomele mentale ale depresiei își manifestă prezenţa diferit la fiecare individ, dar mult diferit comparativ bărbaţi-femei ceea ce – în unele cazuri – face dificilă detectarea depresiei. Aceste simptome pot interfera cu modul în care o persoană gândeşte şi procesează informaţiile afectându-i comportamentul şi emoţiile.
Unele dintre cele mai comune simptome mentale ale depresiei la bărbaţi includ: incapacitatea de a se concentra, probleme de memorie, modele de gândire obsesiv-compulsive, gânduri intruzive, tulburări de somn, dificultăţi de a adormi sau gânduri suicidare.
Simptomele emoţionale ale depresiei la bărbaţi:
Când vorbim despre „depresie”, avem imaginea unei persoane care se confruntă cu o tristeţe profundă; totuși, tristeţea este doar una dintre multele faţete ale emoţiilor „de suprafaţă” pe care le poate provoca depresia. Cu atât mai mult, bărbaţii ce se află în astfel de situaţii pot experimenta simptome emoţionale profunde de depresie: agitaţie, agresivitate, furie, tendinţe de izolare faţă de familie, prieteni sau colegi, deznădejde, lipsa de interes în general, pentru familie, comunitate sau pentru hobby-uri, pentru desfăşurarea activităţii profesionale etc.
Semne comportamentale ale depresiei la bărbaţi:
Simptomele mentale, fizice şi emoţionale ale depresiei afectează categoric comportamentul celor afectaţi. Cei mai mulți dintre indivizii respectivi încearcă sa inhibe cât mai mult starea în care se află, nu comunică despre emoţiile personale, astfel simptomele comportamentale depresive devin și mai evidente pentru ceilalți, iar de aici se declanșează întreg cortegiul de stări ce îngreunează îndeplinirea diferitelor sarcini: de serviciu, de familie sau a altor responsabilităţi; conduc uneori la abuz de droguri sau alcool în exces, la angajarea în activităţi riscante, izolare socială, tentative de sinucidere – situație ce impune atenție specializată imediată.
De ce există riscul ca depresie să rămână nediagnosticată în cazul bărbaţilor?
În timp ce discuţiile despre sănătatea mentală în general devin nucleul studiilor și dezbaterilor specializate tot mai extinse, când vorbim despre bărbați, reminiscenţele stigmatizării culturale şi sociale în jurul depresiei rămân încă agăţate în mentalul social, încurajându-i pe aceștia să-şi interiorizeze emoţiile, fapt cunoscut deja pentru influenţa negativă decisivă în apariţia tulburărilor mentale.
În eforturile lor de a menţine aceste norme sociale, mulţi dintre bărbaţii afectați îşi compromit starea emoţională, fizică şi mentală.
În comparație cu femeile, unii bărbați nu sunt dispuşi să învețe să recunoască acele semne mai puţin obișnuite ale depresiei la care pot fi predispuşi și nici nu doresc ajutor pentru gestionarea depresiei nefiind familiarizaţi cu semnele ei, iar ceilalți, ce recunosc totuși simptomele acesteia duc și ei o luptă permanentă în a alege sau nu sa solicite îndrumare pentru soluționarea suferinţelor lor.
Astfel, atunci când unii bărbaţi se confruntă cu simptome depresive aleg să muncească mai mult pentru a rămâne ocupaţi ignorând total depresia ce devine astfel cronică.
Diagnosticarea depresiei şi intervenţia psihoterapeutică este decisivă pentru salvarea de vieţi, iar unele studii au constatat ca rata sinuciderii este mai ridicată în rândul bărbaţilor, în special în rândul celor care lucrează (sau au lucrat) în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.
Dezbaterile privind simptomele depresive la subiecţii bărbați și eradicarea acestora pot fi inepuizabile, dar un fenomen este cert: psihoterapeuţii specializaţi îi pot ajuta pe aceştia să trăiască viaţa la potenţial maxim după parcurgerea şedinţelor de psihoterapie – determinându-se exact tipul depresiei, obiectivele clare și psihoterapeutul devenind suportul necesar uneori chiar obligatoriu în îndeplinirea scopului terapeutic propus de comun acord.
Care sunt opţiunile de tratament actuale?
Primul pas în tratarea depresiei este psihoterapia, medicaţia, uneori fiind necesară chiar combinarea celor două metode simultan. Un psihoterapeut profesionist identifică un plan de tratament individualizat potrivit fiecărui subiect în parte. Astfel, unii încep tratamentul când depresia este la un nivel moderat apelând la psihoterapie individuală, iar dacă este cazul psihoterapeutul poate sugera noi tipuri specifice de îngrijire, cum ar fi: psihoterapie cognitiv-comportamentală, psihoterapie centrată pe problemă, pe persoană, psihoterapii dinamice etc.
Totuși exista și subiecți ce ajung mai târziu la psiholog, când depresiile sunt severe, iar în multe dintre aceste situaţii gestionarea depresiei impune și tratament medicamentos prescris de un medic psihiatru pentru atenuarea simptomatologiei fizice, mentale, emoţionale şi comportamentale ale acestei afecţiuni.
În astfel de situații vorbim deja despre depresia ce cuprinde gânduri sau tentative suicidare.
O concluzie larg acceptată în rândul psihologilor este că expunerea cât mai largă a informațiilor și a concluziilor de ultimă oră privind cauzele și simptomele depresiilor precum și evidenţierea celor mai indicate psihoterapii vor aduce vindecarea în tot mai multe cazuri.
Primul pas înainte de orice decizie în astfel de momente trebuie să fie apelarea la serviciile specializate ale psihoterapiei ce pot da fiecăruia șansa la un „restart” care va putea readuce viața pe făgaşul său firesc.
Articol redactat de: Marilena Juncu.
